Mesaje din suflet

Vocea lui Alexandru nu mai avea nimic din siguranța de mai devreme. Era spartă. Nesigură.

S-a oprit în fața unei porți vopsite cu albastru, scorojită pe margini. Din curte se

Andrei și-a încleștat pumnii, dar nu și-a desprins privirea de pe femeia care tocmai își

„Mamă… am venit acasă.” Cuvintele au căzut între ei ca o farfurie spartă pe gresie.

Pașii ei s-au oprit în pragul salonului. Elena a simțit-o înainte să o vadă. Aerul

Emilia a simțit cum i se taie respirația. — Poftim? a întrebat, sigură că a

În clipa în care am scos legitimația, aerul din birou s-a schimbat. Nu brusc. Nu

În seara aceea, Ana n-a plâns. A rămas mult timp la masa din bucătărie, cu

Și totuși… în timp ce vorbea, nu m-a întrebat niciodată ce vreau eu. Asta m-a

Robert a strâns mâinile ei mici în palmele lui mari. Tremurau. — E în regulă,

După ce ușa s-a închis, Mihai nu s-a dus în bucătărie, așa cum făcea de

Pașii s-au auzit clar pe alee. Apăsați. Siguri. Soneria a sunat o singură dată. Adrian