Mesaje din suflet

Prima fotografie mi-a căzut în poală. Era mama. Am recunoscut-o imediat din puținele fotografii pe

Medicul își aduse mâna din spate. Ținea un plic alb. Pe partea din față era

— Vreți să rămân aici? întrebă Ion. Evdochia îl privi fără să clipească. — Nu

Henric nu răspunse imediat. În schimb, privi din nou peste umărul meu. Am făcut același

— Numele ei este Rebecca, spuse Tyler. Nu puteam respira. Mason se uită la mine. —

Mama a introdus cheia în broască. Îmi amintesc și acum sunetul acela. Un clic mic.

Vocea lui Alexandru nu mai avea nimic din siguranța de mai devreme. Era spartă. Nesigură.

S-a oprit în fața unei porți vopsite cu albastru, scorojită pe margini. Din curte se

Andrei și-a încleștat pumnii, dar nu și-a desprins privirea de pe femeia care tocmai își

„Mamă… am venit acasă.” Cuvintele au căzut între ei ca o farfurie spartă pe gresie.

Pașii ei s-au oprit în pragul salonului. Elena a simțit-o înainte să o vadă. Aerul

Emilia a simțit cum i se taie respirația. — Poftim? a întrebat, sigură că a