Mesaje din suflet

Nu am ridicat tonul. Nu am plâns. Am mers liniștită în bucătărie și m-am întors

M-am apropiat și am privit prima pagină. Era o copie după un contract de credit.

Marina a deschis dosarul fără grabă și a scos primul document. L-a împins spre Bogdan.

Am rămas ascunsă după zidul acoperit cu iederă. Vocea lui Daniel era calmă, dar emoționată.

Ion a privit-o câteva secunde pe Elena. Avea fața palidă. Ochii obosiți. Mâinile îi erau

Pe ecran era extrasul contului comun pe care îl avusesem cu Bogdan înainte de despărțire.

Pe felicitare scria doar atât: „Pentru Ana, care merită să vadă cât mai multe răsărituri.

În fața lui nu se afla nicio farfurie pregătită. Pe masă era așezată o singură

… a tras cu toată puterea de fața de masă. Farfuriile au alunecat primele. Paharele

Mi-a strâns mâna cu o forță pe care nu i-o mai văzusem de ani. —

„Acum… totul este al tău…” – a șoptit cu ultima suflare bătrânul afacerist în vârstă

Frica aceea nu a dispărut. A rămas acolo, clară, ca o fisură într-o mască pe