Mesaje din suflet

Ușa salonului s-a închis încet, dar pentru mine sunetul a fost ca o bubuitură. Stăteam

Am strâns lucrurile de pe jos în tăcere. Nu le-am spus nimic. Nici măcar când

Elena a stat dreaptă, cu carnețelul în mână, așteptând. Secundele treceau. Tăcerea devenea intenționată. —

Victor n-a spus nimic. A ridicat paharul, l-a apropiat de buze… și s-a oprit. Alina

Bărbatul a simțit cum i se taie respirația. O clipă a vrut să râdă nervos,

Vocea mi s-a stins după primele rânduri. „Fiule, știu că azi iar o să-ți fie

Am mers în tăcere. Eu, cu stomacul strâns. El, cu mâinile pe volan, privind înainte,

Marina a ieșit din sala de judecată cu pași mici, fără să se uite înapoi.

Olga a rămas în fața blocului, sub ploaia rece, cu mâna amorțită și cu sufletul

Pavel a simțit cum sângele îi părăsește fața. Inima îi bătea atât de tare, încât

Pe ecran era o poză. Irina. Mult mai tânără. Stătea într-o curte murdară, lângă un

Am ieșit în aerul răcoros al serii cu pași liniștiți. Afară, parcarea era plină, iar