Bărbatul s-a blocat pentru câteva secunde. Avea în jur de 30 de ani, barba scurtă și ochii obosiți. Și-a tras instinctiv mâneca peste tatuaj.
— De ce întrebați? a spus el încet.
Mariana simțea că nu mai poate respira.
— Pentru că… fata aceea seamănă cu fiica mea.
Tinerii din jur au tăcut imediat. Bărbatul a rămas nemișcat. Apoi a scos încet telefonul din buzunar și a privit câteva secunde ecranul.
— Cum o chema?
— Andreea.
Fața lui s-a schimbat complet. Parcă tot sângele îi fugise din obraji.
— Nu se poate…
Mariana s-a apropiat cu pași mici.
— De unde ai tatuajul ăsta?
Bărbatul și-a trecut mâna peste față și s-a uitat spre ceilalți.
— Ieșiți puțin afară.
Prietenii lui au plecat fără să spună nimic.
În brutărie s-a făcut liniște.
Se auzea doar bâzâitul frigiderului și ticăitul ceasului de pe perete.
Bărbatul a tras aer adânc în piept.
— Mă cheamă Robert… și cred că trebuie să vă spun ceva ce n-am spus nimănui până acum.
Mariana simțea că îi tremură genunchii.
Robert s-a așezat încet pe scaun.
— Acum opt ani… lucram la o benzinărie de lângă autostradă, aproape de Constanța. Într-o noapte a oprit un microbuz alb.
Mariana încremenise.
— Înăuntru era o fetiță. Speriată. Plângea.
Femeia și-a dus mâna la gură.
— Șoferii păreau agitați. Unul dintre ei a intrat să cumpere țigări, iar fata a rămas câteva secunde singură.
Robert și-a plecat privirea.
— Mi-a spus că o cheamă Andreea.
Mariana aproape că s-a prăbușit.
— Dumnezeule…
— Mi-a spus că vrea acasă… că îi e frică…
Ochii bărbatului s-au umplut de lacrimi.
— Dar eu eram prost. Tânăr. Speriat. N-am chemat poliția.
Liniștea devenise apăsătoare.
— După câteva minute, au plecat. Iar eu… n-am mai uitat niciodată chipul fetei.
Mariana plângea fără zgomot.
— Și tatuajul?
Robert și-a ridicat mâneca.
— L-am făcut acum doi ani. Ca pedeapsă. Pentru că în fiecare noapte mă gândesc că poate puteam să o salvez.
Femeia tremura din tot corpul.
— Știi unde au dus-o?
Robert a clătinat încet din cap.
— Nu. Dar țin minte un lucru.
A scos telefonul și a deschis o fotografie veche.
Era o cameră surprinsă de o cameră de supraveghere de la benzinărie.
Imaginea era neclară.
Dar pe spatele microbuzului se vedea o reclamă ștearsă pentru o pensiune din Bacău.
În aceeași seară, Mariana și Robert au plecat împreună spre Moldova.
Au mers prin sate, au întrebat oameni, au arătat poza.
Zile întregi fără rezultat.
Până când o femeie bătrână dintr-un sat mic s-a uitat lung la fotografie și a spus încet:
— Fata asta… seamănă cu Irina de la croitorie.
Marianei i s-a oprit inima.
Au fugit imediat spre atelierul despre care vorbea femeia.
Iar când ușa s-a deschis…
Mariana a simțit că lumea se învârte.
În fața ei era o tânără cu părul împletit și ochii mari.
Aceiași ochi.
Fata a privit-o nedumerită.
— Cu ce vă pot ajuta?
Mariana abia mai putea vorbi.
— Andreea…
Tânăra a înghețat.
Cana din mâna ei s-a spart de podea.
— Cine… cine sunteți?
Mariana s-a apropiat plângând.
— Sunt mama ta.
Fata a început să tremure.
Ani întregi fusese crescută sub alt nume de o familie care pretindea că o adoptase ilegal după ce fusese abandonată. Nu știa adevărul.
Nu știa cine era. În noaptea aceea au stat amândouă îmbrățișate până dimineață.
Plângând. Recuperând opt ani pierduți.
Iar înainte să adoarmă, Andreea a șoptit printre lacrimi:
— În fiecare an veneam la mare… fără să știu de ce simțeam că acolo am pierdut ceva important…
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.